Cred că mi se spune zilnic “nu mai
judeca!”. Copiii ăştia din Z sȋnt atât de toleranţi şi de ȋmpăciuitori!
“Nu e treaba ta!”, “Nu te mai uita! Ţi
se vede subtitrarea!”
Nu mai poate omul să meargă activ pe stradă! Păi… eu am crescut cu “ce-o să zică
lumea?!”, ergo, dacă lumea mă judecă, şi eu o fac. Și am “noroc” că
Exemplu de noi "nu judecăm":
Z: “Ce scobitoare e fata asta!”
𝛼: “Daaaa!”
Z: “Da’ Mara aia e şi mai slabă!”
𝛼: “Daaaa, hai că la asta mai pui un
pic de pâine şi-o vezi, dar la aia…”
Eu nu am scos niciun cuvânt, jur! (Dar
am râs.)
Categoric voi fi certată pentru că am făcut publică chestia asta!
Apropos, când pârăşti, judeci? :))))
De când erau mai mici (pe la 7, respectiv
10):
𝛼: “Mamaie cu tataie iar s-au certat.
Nu mă mai bag ȋn discuţia asta!”
Z: “Da, mamaie l-a dat afară din cameră şi i-a ȋnchis uşa.”
𝛼: “Trebuie să ai o discuţie cu părinţii
ăştia!”
❤️
RăspundețiȘtergere