Aventuri

Îmi place adrenalina la maximum. 

Unde e ceva palpitant de experimentat, hop și eu! Mă cațăr, mă arunc, mă avânt. Prima sînt!

Păi nu e riscant să urci într-o roată uriașă până la 112 metri pe vânt?! Da, într-o cabină, dar tot în bătaia curenților, tot cu clătinări și șuier pe la geamuri. Un fluviu foarte aproape jos, vedeam valurile agitate, întuneric întunecat. Nici nu se poate descrie pericolul în cuvinte!

Și să mergi printre zeci de căprioare… Bine, hai nu căprioare, cerbi. Cu coarne! Mă rog, tăiate! Dar tot amenințători. Erau afișe care ziceau, pe cuvânt! Riscam să vină pe la spate și să împungă, ba să și doboare! Forță năucitoare, cred că cel mai zdrahon avea vreo 50 de kg. Piele și ciolane. Și vicleeeeni! Îți miroseau biscuiții de la intenția de a-i cumpăra, n-am văzut așa ceva! Plus că, dacă veneau din față, te priveau cu ochii umezi, de unde și vorba de ochi de căprioară. Mă, și dădeau din cap! Japonezește, așa! Se uitau, așteptau să saluți și răspundeau. Dacă nu salutai primul, plecau capul mai ceva, să te facă să te simți prost că nu ești manierat/ă. Aveam pulsul 150 când am plecat de-acolo, așa spaimă! 

Am urcat și pe un munte. Pădure stânga, pădure dreapta. Ceva greu! Mers numai pe trepte, și de-o parte și de alta niște bușteni groși vopsiți ca la temple în portocaliu. Cât a durat! 40 de minute! Efort susținut! Scria ici și colo că sînt porci mistreți. Păi ar fi înțeles ei că eu nu știu să mă cert cu ei în japoneză?! Nu oricine poate să facă așa ceva! 

Nu mai spun de luat toți zgârie-norii la rând! Unde era un observator, un heliport ceva și era lift să te ducă, păi hai! Aventură în toată regula. Nu e dramatic să urci 60 de etaje (vreo 300 de m) în nici un minut? Să te uiți și pe geam să simți viteza. Și vezi că în lift nu se vorbește! Cică deranjezi sau împrăștii microbi, așa că neam să țipi în caz de ceva. Vitejie până la capăt, țară de samurai!

Oricum, eu zic că testul suprem a fost cu mâncarea. În 9 cazuri din 10 să nu știi ce mănânci?! E, n-am mâncat decât carne de vită în principiu, din punct de vedere animalier. Dar să fie din vită din aia al cărei nume nu poți să îl ții minte?! Wagyu nu e de ajuns, dar poate fi Matsusaka sau Yonezawa. De Kobe a mai auzit lumea. Măcar e bună. Chiar bună! 

Ce ziceam? A, da! Dacă e rost de vreo aventură, luați-mă și pe mine! Așa tare le am! 😉