🍣🇯🇵

Ce să vă spun eu despre mâncarea din Tokyo?! 

Sînt complet pe lângă și paralelă cu subiectul. 🤷‍♀️

Dimineața micul dejun la hotel - ocazie să încerc câte ceva și să observ ce se obișnuiește. Japonezii mănâncă mult la început de zi. Părerea mea! Iar alegerile lor constau în: orez peste care pun diverse, pește în ceva sosuri, chestii murate (am gustat un pic de kimchi - săratăăă!! La feminin pentru că am făcut acordul cu varza. 😀). Am încercat un jeleu de cafea - amar ca toți bâzdâgăii! O jumătate de dumpling, cu carne cred, nu am putut mai mult! Nu m-am aruncat la altele, nu am riscat să sufăr toată ziua și să nu mai pot să fac 20.000+ pași. Așa că am mâncat regește pâine cu unt și gem, ou fiert și compot de fructe exotice - pe astea cred că le-au pus la bătaie pentru neputincioșii ca mine.

Da, știu! Sînt super sclifosită, așa sînt de fel. Nu te înțelegi cu mine când vine vorba de mâncare! Dar, cu toată curiozitatea, nu cred că o să mă încumet la prea multe. Sînt doi factori care mă opresc - mâncarea e foarte condimentată și nesuferit de sărată (nu suport sarea în exces!) și doi, mirosurile de prin toate locurile unde se gătește. Nu că sînt puternice! Mie mi se revoltă și stomacul, și ficatul, și bila instant, cum am prins primul firișor de aromă. Și toate combinate fac o barieră de netrecut chiar înainte de intrarea oricărui dumicat în gură.

Multă mâncare prăjită. Oamenii ăștia au rezistență beton la bombe care pe mine clar m-ar da peste cap. În mod sigur se antrenează de mici. N-aș vrea să cred că li se combină laptele cu picături de soia și nici că li se servește piure de cartof dulce amestecat cu pește afumat și matcha! 

Chiar, matcha! Matcha cea frumoasă verde! E peste tot! O pun în orice! Nu e o chestie care mă deranjează, dar nici nu mă încântă în mod deosebit. Și clar nu îi înțeleg rolul în orice. Păi ce e aia bere cu matcha?! Nu mă pasionează nici una, nici cealaltă, dar pare o combinație de crampe, amară la dublu. Sau și mai de noaptea minții - înghețată de ceai verde cu fasole roșie. 🫘 Haaaa??? 

Ce recomandă social media și am încercat - sandvișurile cu ou de la supermarket. Sînt decente, pot fi alternativa rapidă și fără urmări. În teorie se combina cu famiciki, un pui prăjit cam pe stilul șnițel, care se vinde la Family Mart (Mega Image-ul nostru cum ar veni). Eu am zis pas și la acesta din urmă, iarăși mirosul și ideea de chestie uleioasă prăjită mi-au ringuit niște clopoței și aia a fost! Știu, am niște senzori puternici! 

Pe dulce e ceva mai bine. Deși dulcele e dulce pe cât e săratul de sărat, mai degrabă m-am aventurat. O plăcințică cu măr (ce putea să fie rău?!). Un aluat ca de clătită groasă sub formă de pește (n-am înțeles de ce) cu o cremă de vanilie în interior e, zice-se chiar de testat. Mai au tot felul de prăjiturici pe la magazinașele din zonele cu turiști (hai că am luat-o zdravăn pe diminutive!), dar nici la astea nu îți vine să cedezi la orice. Pe lângă matcha, pe mine mă ne-convinge caramelul. Norocul meu, așa mai stau și eu pe low-sugar. 

Cum ziceam, nu am reviewuri pentru dish-uri fancy, tradiționale și specifice, nici pentru locuri unde se mănâncă de 5 stele… hai măcar de 3! Dar, dacă cumva trăiesc o experiență marcantă și ravisantă, dau de veste. 😉