Joi

Azi sînt obosită.

Am dormit puțin, am visat mult. Muncă multă deci, necompensată.

Am visat bine, dar realitatea nu are treabă, e la polul opus. Sînt și bufloasă prin urmare. Un pic furioasă, un pic agresivă. Măcar declarativ. Nu-mi convine!

Nu am răbdare, mă simt agitată. De la oboseală am foame compulsivă. Și mănânc tâmpenii, evident. Care cer alte tâmpenii. Pepsi pe fond agitat, științific s-a demonstrat (habar n-am!), o idee proastă (la sugestiile de scriere îmi apărea proaspătă. Aiurea!) Normal că beau!

Nu mă uit urât (cică așa mă uit mai mereu). Mă uit tâmp. Mă uit “lasă-mă-n pace!”, “n-am chef!” și “m-aș ascunde într-o scorbură”.

Mi-e somn, aș mai fi dormit o zi. Să nu mai merg teleghidată, să nu mai scap chestii, să nu mai iau colțul de la comodă să mai fac o vânătaie în plus. Să nu mai am instincte animalice să îi împing p-ăia de mă enervează.

Mai sînt și toată albastră. La haine doar. Nu sînt melancolică, nici tristă, doar nu ȋmi convine nimic. Sȋnt şi zile din astea! Nu le vrea nimeni, dar vin de capul lor.

E joi, deh!