Treceți la conținutul principal

Mie azi ȋmi place de mine

În fiecare azi.

Orice-aş face şi cum aş face, şi dacă reuşesc şi dacă dau greş, mie azi ȋmi place de mine.

Și dacă alţii sȋnt de acord cu mine, şi dacă nu sȋnt, şi dacă ei mă plac, şi dacă nu mă place nimeni, mie azi ȋmi place de mine.

Și dacă ȋncerc la nesfârşit, şi dacă ratez ultima şansă, şi dacă ȋi dezamăgesc pe alţii sau mă dezamăgesc doar pe mine, mie azi ȋmi place de mine.

Și dacă sȋnt simplă şi banală şi nu ȋntoarce nimeni capul pe stradă după mine, şi dacă sȋnt invidiată şi realizez lucruri pe care alţii şi le doresc, la fel de mult mie azi ȋmi place de mine.

Și dacă sȋnt singură, şi dacă am lumea la picioare, şi dacă mă aflu ȋn vârf şi dacă ajung jos cu viteza gândului, mie tot ȋmi place azi de mine.

Și dacă am cearcăne pentru că nu mă dau cu creme coreene, şi dacă am părul alb pentru că mereu mă stresez prea mult, şi dacă sȋnt pufoasă ca un cozonac, şi dacă am mâinile cu prea multe vene, azi, din nou spun, mie ȋmi place de mine.

Și dacă mă lupt cu morile de vânt, dacă nu mă lasă grijile să dorm, dacă nu ştiu ce să fac să fie bine, dacă nu ȋmi dau seama care e calea cea bună, mie şi mai mult ȋmi place de mine.

Și dacă sȋnt sufletul petrecerii, şi dacă nu mă caută nimeni, şi dacă iubesc ca tuta-n târg, cam mult şi fără rost, şi dacă vreau să fiu numai eu cu mine, zică cine ce-o zice, mie ȋmi place azi de mine.

Și dacă sȋnt criticată, dacă spun alţii că nu sȋnt suficientă sau dacă totuşi cineva are nevoie de mine, dacă merg ȋnainte cu avânt şi curaj sau mai rămân ȋn urmă, dacă ştiu tot sau nu ştiu nimic, dacă pentru unii sȋnt tot şi pentru alţii nimic, aşa cum sȋnt, mie azi ȋmi place de mine.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Poveste de (a)seară

Aseară am fost să văd Fantoma de la Operă. Chiar la Operă. Impresionant! Știam povestea, am mai văzut spectacolul ȋntr-un alt context. Mi-a plăcut şi atunci, ȋnsă acum mult mai mult. Muzică, balet, sonorizare, punere ȋn scenă, artiştii extraordinar de talentaţi. Chiar magie transpusă ȋn realitate. Sau poate noi, cei din sală, am fost traşi din realitate ȋn magie. Am plecat zen. BIIIIIIIG LIKE! Și o călduroasă recomandare! Și apoi ajung acasă, la orele 22 trecute fix! Deschid uşa. Linişte, doar lumina din sufragerie aprinsă. Nu ghiozdane aruncate (unul pe masă, altul sub masă), nu ghete desperecheate şi pline de noroi zăcând ca piesele de Lego ȋn mijlocul holului de la intrare (nu ştiu cum ȋntotdeauna mă ȋmpiedic de vreo 7 bucăţi de la doar 4 picioare!), nu haine atârnând pe principiul nici pe drum, nici pe lângă drum (nici ȋn cuier, nici pe jos). Două barbiduze pe canapea. Fac teme! Schimbate ȋn pijamale, fiecare cu propriul păr prins regulamentar, figure angelice nici mai mult...

6 minute

P rea multa agitatie pentru o zi de… ah, nu e luni, e joi! Oricum, ganduri multe, neliniste?! Nu isi gaseste locul intr-un metrou pe jumatate gol. Nu are telefon in mana, culmea! E clar ca o preocupa lucuri proprii. Ramane uitandu-se in gol. E loc mult de presupuneri… daca am putea citi in ochi! La 50+ are ghete cu funde si tinte. Pantaloni stransi pe picior. Ruj corai aprins ce depaseste putin conturul. Ochelarii ii fac ochii foarte mari. Chiar neobisnuit de mari. Indraznet de “prea” din toate… la 50+. Dar nu e ridicola, nu iese neaparat in evidenta. Desi se vede ca se straduieste sa fie vazuta. Incearca sa fie intr-un anumit fel si ii pasa cum se prezinta. Nelinistea pare ca vine din singuratate. Si nu si-ar dori sa ii tina companie. O vad imaginar razand tare, fortat, disperata sa se integreze, sa conteze. La 50+ nesiguranta doare. La orice varsta doare. Dar e mult mai bine cand nu renunti. Cand cauti in tine si in jur, cand incerci variante, chiar daca in prima instanta nu par potr...

Exerciţiu de (auto)cunoaştere

Mai  ȋn  glumă, mai ȋn serios. Știi cum eşti? Ce ai vrea să fii? E uşor să recunoşti? Să accepţi şi să te accepţi? Uite provocare! RECE  sau  CALD ? Când ȋţi e frig, ai vrea să ȋţi fie cald, când ȋţi e cald, ai vrea să te răcoreşti. Mai bine să dârdâi decât să transpiri? Hehe! Nu e aşa simplu! Eu sȋnt oarecum rece. Ţin oamenii la distanţă. Fizic mai ales. La prima tentativă de apropiere, mă “activez”. Sȋnt alergică la verbul ăsta, ca fapt divers. Dar aş vrea să ȋmi iasă ţepii la propriu. Nu sȋnt gheţar. Dar clar mai degrabă RECE , nu CALD . Și să nu ȋmi fie frig niciodată! :))) DULCE  sau  ACRU ? Sau AMAR ? Sau ACID ? Clar nu DULCE  siropos! Excesul de zahăr dãuneazã… Neah! Iar e ȋnşelător! Viaţa fără zahăr nu mai are acelaşi gust… şi sens. Zahăr ȋn cafea, zahăr ȋn prăjitură, nicio zi fără prăjitură! Dar nu exces de dulcegăreli. Mă fac să mă simt ca un urs Grizzly căruia...